Să fii mamă și să privești criminalul copilului tău în ochi. Să ştii că el a luat viața pe care tu ai dat-o. Să ştii că viaţa copilului tău a fost luată prin lovituri de topor într-un hambar în faţa altor copii ce îşi așteptau la rândul lor sfârșitul tinereții în acelaşi mod.
Să trăieşti în vremuri când nu poţi să lupți cu sistemul ce îţi aduce în braţe un alt copil şi îţi cere să crezi că e al tău. Să încerci să le zici că acel nou copil adus nu e al tău şi să ajungi într-un spital de nebuni cum că negarea ta e doar o urmă de şoc şi să înțelegi ca gestul sistemului este doar un mod de a nu păta imaginea publică a acestuia.
Să trăieşti ani de zile neştiind dacă merită să mai trăieşti sau nu.
Să spui “Nu începe niciodată o luptă dar dacă ești prins într-una să o duci pană la capăt”.
E o întâmplare reală. O femeie a păţit toate acestea. Eu am scris doar cuvinte. În imaginile peliculei vei lăsa lacrimile să curgă.
Changeling. Cu Angelina Jolie.
Ultimul cuvânt din film e “Speranţă”.
Când viaţa ta moare, du moartea până la capăt
3 septembrie 2009
joi, septembrie 03, 2009
|
Etichete:
chin,
durere,
film,
lacrimi,
suflet
|
This entry was posted on joi, septembrie 03, 2009
and is filed under
chin
,
durere
,
film
,
lacrimi
,
suflet
.
You can follow any responses to this entry through
the RSS 2.0 feed.
You can leave a response,
or trackback from your own site.
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)












0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu